Sfanta Treime Ghencea

Sfanta Treime Ghencea

La intersecția dintre Calea 13 septembrie cu strada Sebastian se ridică o biserică monumentală, cu hramul Sfânta Treime. Aceasta se află pe locul unei alte biserici mai vechi, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1820.

Biserica veche a fost construită de Necula Bacănu și de alți negustori, pe terenul cedat de Mănăstirea Radu Vodă, cea care era proprietara întregului sat Lupești, așa cum se chema pe atunci acestă zonă. Biserica a purtat numele Lupești câțiva zeci de ani, apoi și l-a schimbat în Biserica Ghencea. În anul 1853 deja se numea biserica Ghencii ce-i zice și Lupești.

Este foarte interesantă această titulatură, mai ales că, ulterior, întreg cartierul, cu cimitirul și alte obiective, aveau să primească acest nume. Printre ctitorii bisericii nu apare nicăieri numele vreunui Ghencea. Doar în timpul revoluției din 1821 este implicat un anume Ghencea, eterist grec, care, probabil, se va fi implicat în adunarea de materiale și poate și în lucrările de construire a vechii bisericuțe. Astfel, fără să știm exact (deocamdată) cine a fost și a făcut, peste timp biserica și întreg cartierul îi poartă numele.

Înainte de începerea primului război mondial demarează formalitațile pentru construirea unei noi biserici mai încăpătoare. Donator principal: Ștefan Ionescu-Troicea. Răzbioul și perioada dificilă de după acesta, împiedică începerea construcției. În anul 1925 a murit și Ștefan Ionescu-Troicea. Abia în anul 1927 se pune piatra de temelie a bisericii a cărei construcție va dura până în anul 1934. Sumele donate de donatorul principal vor fi completate de jertfa tuturor enoriașilor. Biserica a fost construită după planurile întocmite de arh. Virginia Andreescu-Haret împreună cu arh. J. Pompilian. La 11 noiembrie 1934 biserica a fost sfințită de patriarhul Miron Cristea. Vechea bisericuță a fost dărâmată.

Între anii 1941-1948 se realizează și pictura interioară, în frescă, de către pictorii profesor Gheorghe (Ghiță) Popescu și Nuni Dona, în stil neobizantin. Este apreciată ca fiind cea mai reușită pictură de acest gen din întreg Orientul Creștin, așa cum este scris pe o pisanie aşezată în interiorul bisericii.

În anii 1962 și 1968-1969, ca și după cutremurul din 1977 s-au făcut reparații și îmbunătățiri la biserică și pictură. În anii 2007-2013, sub conducerea pr. paroh Ion Grădincea, s-au făcut lucrări de consolidare și reparații generale, s-a restaurat pictura şi catapeteasma.

Luni, 24 iunie 2013, de Sfinta Treime, a avut loc sfinţirea bisericii.

Este una dintre cele mai mari biserici din București – construcție monumentală în stil neoromânesc. Biserica are dimensiunile 40/16/23 m, are planul triconic, cu pridvor, vestibul, pronaos, naos cu abside laterale și trei turle octogonale.

Ultimele Articole

Nu ai om? Ai pe Dumnezeu!

În duminica a patra după Paști Biserica face citire din Noul Testament despre vindecarea celui bolnav, paralizat de la scăldătoarea Vitezda într-o zi de sărbătoare pentru evrei (Ioan 5, 1-15)

Despre durere şi răbdare, cu presvitera Delioara Bujor. Interviu realizat de Raluca Tănăseanu „Ca orice şcoală, şcoala suferinţei face o triere. Nu toţi promovează examenul şi, în orice caz, nu toţi îl trec cu note mari”, spunea Părintele...

Ultimele Evenimente