Articole

POVEŢE DESPRE CUM SĂ TE PORŢI ÎN SFÂNTA BISERICĂ

Mai înainte de a merge la Sfânta Biserică, împacă-te cu toţi cu care eşti certat, lasă şi tu din inimă şi iartă tuturor celor ce ţi-au greşit. Îmbracă-te într-o ţinută curată, dar modestă, ba chiar smerită, cuviincioasă, ştiind că nu mergi la teatru, ci ca să te rogi lui Dumnezeu cu umilinţă şi cu lacrimi pentru iertarea păcatelor tale! (Timotei 2,9). Dacă duci un dar cât de mic în Biserică (lumânări, tămâie, prescură), împacă-te cu apropiaţii tăi şi cu Dumnezeu! Sileşte-te după putere să fii la Sfânta Biserică înainte de începerea slujbei, ca să ai timp să te închini în linişte la Sfintele Icoane şi ca să poţi da din vreme pomelnicul spre pomenire la Sfântul Altar. Dacă ai sosit după începerea slujbei, mergi la iconostas, sărută icoana apoi ocupă locul tău în linişte! Sărută Sfintele Icoane cu credinţă, evlavie şi smerenie! Pentru aceasta se cuvine ca femeile să fie naturale (fără farduri sau ruj pe buze), pentru a nu lăsa pete nedorite pe chipul Mântuitorului, al Maicii Domnului şi al Sfinţilor (Petru 3,3-4). Când te închini icoanelor sărută chipul Sfântului la picioare sau cel mult mâinile, iar nu faţa! Nu atinge şi nu plimba mâna pe suprafaţa icoanelor! Vorbirea în Biserică e un păcat foarte mare. De aceea starea ta în Biserică, dacă vorbeşti, în loc să-ţi fie de folos, se va face ţie spre păcat. Urmăreşte ceea ce se citeşte şi se cântă şi repetă în gând rugăciunile. Sileşte-te ca în timpul slujbei să nu te abaţi cu mintea la nimic pământesc, pentru ca măcar două ceasuri din săptămână să trăieşti şi tu în adevărata reculegere şi rugăciune. De aceea nu este deloc potrivit să intri cu telefonul mobil deschis în Sfânta Biserică. Când te închini fă semnul Crucii complet şi cu luare aminte! Făcând semnul Crucii în batjocură înseamnă să batjocoreşti pe Stăpânul ei în Numele Căruia te închini. Mai de folos este să faci Crucea o dată cum se cuvine, împreunând cele trei degete ce simbolizează unitatea Sfintei Treimi şi ducând mâna dreaptă la frunte, la piept, la umărul drept şi apoi la cel stâng, decât să fluturi de multe ori mâna fără să ştii ce faci. Prin aceasta faci sminteală altora şi ţie îţi va fi spre păcat. Stai în genunchi atunci când se citeşte din Sfânta Evanghelie, că acolo e Cuvântului Domnului, apoi când iese preotul cu Sfintele Daruri, că atunci merge şi Hristos de la leagăn spre jertfă. Stai în genunchi şi la cântarea „Pe tine te lăudăm”, că atunci Duhul Sfânt se pogoară şi sfinţeşte Darurile Euharistice, pâinea şi vinul, în Trupul şi Sângele Domnului; iar când se rostesc rugăciunile de la Sfânta Împărtăşanie, înainte şi după aceasta, stai tot în genunchi, că atunci Hristos se dă oamenilor împreună cu toată slava cerească. Ascultă cu luare aminte toată slujba până la sfârşit, pentru că numai aşa ţi-ai făcut datoria deplină către sufletul tău. Povăţuieşte cu blândeţe pe cei care din neştiinţă sau din alte pricini nu păstrează buna rânduială în Sfânta Biserică, arătându-le mult respect şi dragoste frăţească. Dacă mergi la biserică, să nu ieşi până nu se termină slujba. Numai, Doamne fereşte, dacă eşti bolnav, sau dacă păţeşti ceva. Dar altfel să nu ieşi, că, dacă ieşi înainte de terminarea Liturghiei, eşti asemenea cu Iuda, care a ieşit de la Cina de Taină, unde erau la masă Mântuitorul cu Apostolii şi s-a dus şi L-a vândut pe Hristos. Pleacă întotdeauna din Sfânta Biserică cu o învăţătură desprinsă din Sfânta Evanghelie, din Apostol sau predică, ca să-ţi ajute pentru viaţa ta, pe care să o înfăptuieşti chiar din acea zi, spunând şi altora despre folosul ei. Scopul vieţii tuturor creştinilor este mântuirea sufletului; fii credincios lui Dumnezeu şi Bisericii Sale cât vei trăi şi vei avea în viaţa aceasta tot binele, iar în cealaltă vei dobândi cununa de mărire. „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă” (Mt. 6,33).

PASTORAŢIE

 

Biserica Ortodoxă de Răsărit a rânduit pentru dreptcredincioşii creştini anumite posturi. Căci postul — zice Sfântul Ioan Gură de Aur — potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă. Posturile de peste an si pricinile pentru care le ţinem sunt: 1. Sfântul si Marele Post, care se mai numeşte si postul patruzecimii, Păresimile, Postul Paştilor, este rânduit pentru curăţirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine. El închipuieşte postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Ţine şapte săptămâni. Stă în legătură cu Paştile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an. În acest post nu mâncăm: carne, ouă, brânză. De asemenea postim de peşte, vin şi untdelemn. Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI), legume şi poame.   MÂNCĂM UNTDELEMN ŞI DEZLEGĂM LA VIN: Sâmbăta şi Duminica, în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 9 Martie Sfinţii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire, când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor.   MÂNCĂM PESTE: Buna-Vestire – 25 Martie şi în Duminica Floriilor. Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor. Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post: Luni si Marţi se mănâncă numai o dată pe zi – seara – pâine si apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese se mănâncă la fel, Vineri si Sâmbătă e post desăvârşit. Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn si să bea vin în Postul Mare. 2. Postul Sfinţilor Apostoli sau al Simpietrului, a fost aşezat de Biserică în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel, precum şi a celorlalţi apostoli. Acest post e un prilej de înălţare a sufletului. Stă în legătură cu Paştile si cu Pogorârea Duhului Sfânt, sărbători cu dată schimbătoare. De aceea nu începe la dată sorocită, ci tine când mai mult, când mai puţin. Lăsăm sec însă totdeauna în Duminica Tuturor Sfinţilor, seara, şi postim până la 29 iunie, ziua Sfinţilor Apostoli, care dacă va cădea Miercurea sau Vinerea, nu mâncăm de dulce. În acest post nu mâncăm carne, ouă si brânză. Lunea, Miercurea şi Vinerea nu mâncăm untdelemn şi nu bem vin. Marţea si Joia dezlegăm la untdelemn şi avem voie la vin.   MÂNCĂM PEŞTE: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie – chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea. Dacă în zilele de Luni, Marţi si Joi cade vreun sfânt mai mare însemnat în calendar cu cruce neagră (+), atunci mâncăm peşte, iar de cade Miercurea sau Vinerea mâncăm numai untdelemn şi bem vin. Întâmplându-se Miercurea sau Vinerea vreun sfânt cu priveghere, sau hramul bisericii, dezlegăm la untdelemn, la vin si la peşte. 3. Postul Sfintei Mării, sau al Sîntămăriei, numit şi postul lui August, se ţine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care înainte de Adormire a petrecut în neîncetată rugăciune şi ajunare. Durează două săptămâni: de la 1 la 15 August. Lăsăm sec la 31 iulie; iar de va cădea această zi Miercurea sau Vinerea, lăsăm sec la 30 iulie. În acest post untdelemn şi vin mâncăm numai Sâmbăta si Duminica.   MÂNCĂM PESTE: Schimbarea la Faţă – 6 August. De asemenea, dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncăm de dulce a doua zi, adică la 16 August, iar în ziua Adormirii mâncăm peşte. 4. Postul Naşterii Domnului, sau al Crăciunului, iarăşi ne dă putinţa curăţirii trupeşti şi sufleteşti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia aşteptau venirea lui Mesia cu post şi rugăciune, aşa se cuvine să aştepte creştinii si să întâmpine prin ajunare pe ”Cuvântul lui Dumnezeu” născut din Fecioara Maria. Acest post ţine 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie, lăsăm sec în seara sfântului Filip, la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 13 Noiembrie. Postim de carne, ouă si brânză. Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) şi fără vin. Marţea şi Joia se dezleagă la untdelemn şi vin. Sâmbetele şi duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin şi peşte. Dacă în zilele de Luni, Miercuri şi Vineri prăznuim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm untdelemn şi bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+), atunci dezlegăm şi la peşte. Marţea si joia mâncăm peşte, untdelemn şi bem vin, când cade în aceste zile: vreun sfânt mare, hramul sau sărbători cu roşu. În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara si anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce..

Lasa un comentariu

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.

The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.