Istoricul

Renovarea bisericii, a picturii și a catapetesmei

1. Înainte de anul 2000
De-a lungul timpului la sfânta biserică s-a simțit nevoia unor lucrări de întreținere și reparații curente. Astfel, în anul 1969 s-au făcut reparații la acoperișul din tablă a bisericii, care începuse să ruginească: s-a reparat unde era cazul și s-a vopsit totul.
După cutremurul din 1977 s-au produs o serie de avarii ușoare la tencuielile și vopsitoriile interioare și exterioare ale bisericii. De aceea s-au făcut următoarele reparații: refaceri de tencuieli, zugrăveli, astupări de fisuri și de găuri ușoare în tencuieli (cf. Memoriului pentru aceste reparații). S-au făcut astfel lucrări atât pe interior cât și pe exterior, pe turla mare, dar lucrări simple, de reparații locale.
În anul 1979, din cauza deselor spargeri ale bisericii s-au pus grilaje de fier la toate ferestrele.
În anul 1980 s-au făcut unele reparații și completări la instalația electrică.
În anii 1978-1981 s-a făcut restaurarea picturii interioare a bisericii de către pictorul Iosif Kleber, continuat de pictorii Bucescu Alexandru și Tabacu Aurel.
În 1982 s-au făcut lucrări de reparații la învelitoarea bisericii, a turlelor, jghiaburilor și burlanelor, precum și vopsirea lor cu minium de plumb și vopsea de bronz.
2. După anul 2000
După anul 1990 se simțea nevoia unor reparații generale la sfânta biserică: trecuse mai bine de o jumătate de veac de la terminarea ei și, deși stătea foarte bine, totuși o reparație generală devenea iminentă, atât la zidării cât și o nouă restaurare generală a picturii. În anul 2004 preotul paroh de atunci, Alexandru Lungu, a  făcut un amplu Proiect de reparații și consolidare pentru biserică, ce cuprindea atât lucrări de consolidare, cât și de finisaje.
În anul 2005 a fost transferat la această biserică preotul Ion Grădincea, iar în februarie 2006 a fost numit paroh, după ce părintele Alexandru Lungu s-a retras din această funcție. După ce a fost numit paroh, părintele Ion Grădincea a început și activitatea administrativă la biserică.
Astfel, împreună cu credincioșii bisericii, a făcut o curățenie generală: s-au curățat iconostasele, icoanele, catapeteasma, strănile, ușile de la intrare, s-au scos anumite suporturi pentru icoane de la jumătatea naosului care erau depășite de vreme, s-au înlocuit sfeșnicele și Chivotul de pe sfânta Masă, s-au înlocuit sfeșnicele împărătești, s-au cumpărat covoare noi, groase și frumoase în toată biserica și multe altele care au schimbat în bine înfățișarea bisericii; au fost date jos și duse la Atelierele Patriarhiei de la Popești Leordeni pentru a fi curățate toate policandrele, inclusiv cele mari, care nu fuseseră niciodată desfăcute și curățate, cărora apoi li s-au schimbat și firele de curent electric și au fost puse alte suporturi pentru becuri, ca și alt tip de bec, model lumânare, etc.
Cu toate aceste principala dorință și preocupare a tuturor era începerea lucrărilor de reparații și consolidare. Pentru aceasta era nevoie însă de foarte mulți bani. Astfel pr. paroh Ion Grădincea, împreună cu enoriașii au început atât strângerea de fonduri în mod direct cât și demersurile pentru obținerea de fonduri de la autoritățile centrale sau locale, ori de la alte persoane cu suflet mare și cu dare de mână.
Așa se face că biserica a strâns o sumă frumușică de bani, la care apoi s-a adăugat suma de 180.000 lei pe care a dăruit-o domnul George Becali, ca urmare a stăruințelor unor credincioși ai bisericii noastre pe lângă dumnealui, și mai ales pe lângă mama sa, apropiată sufletește de biserica noastră, cea care l-a indemnat efectiv să facă această donație.
Astfel, în primăvara anului următor, 2007, se puteau începe lucrările de reparații de la biserică. S-a făcut licitație pentru efectuarea lucrărilor și a ieșit câștigătoare firma SC Valy Consrtuct SRL. În urma consultării cu proiectantul și cu alți ingineri de rezistență s-a căzut deacord să se înceapă cu consolidarea turlei mari, apoi cu totul se sus în jos. Pentru aceasta era nevoie de schelă. S-a făcut schelă pe o mare parte din latura sudică a bisericii. Din păcate, firma SC Valy Consrtuct SRL nu a mai făcut față lucrării: nu mai avea personal calificat și nu se mai lucra mai nimic. (Dealtfel, lucrările de la învelitoarea turlei mari firma în cauză le-a încredințat altei firme, SC Concept Construct SRL). În această situație, la 31 aprilie 2007 s-a întrerupt colaborarea cu această firmă și s-a reziliat contractul, fără a se efectua prea mult din lucrare, în afară de schelă și oarecari lucrări de decopertare la turla mare.
S-a făcut din nou licitație și începând cu iunie același an lucrarea este continuată de firma SC Renovart SRL. În același timp este angajat de către parohie și un diriginte de șantier, în persoana domnului inginer Dan Mihăilă.
Acum urma a se efectua consolidarea la turla mare, lucrarea cea mai pretențioasă și importantă. Când s-a făcut proiectul de reparații și consolidare, pentru că nu se putea ajunge până la turlă pentru a se stabili modalitatea de consolidare, abia acum, având schelă cu care se putea ajunge acolo sus, și după ce s-a decopertat, s-a văzut ceea ce este acolo și care sunt soluțiile optime de consolidare. Împreună cu inginerul de rezistență al proiectului, Aurel Grigoraș, au colaborat și alți ingineri  apropiați ai bisericii, (și amintim cu recunoștință pe doamna inginer Rodica Donighievici, iar mai târziu pe domnul inginer Dan Mihăilă), și astfel a fost dată de către ing. Aurel Grigoraș Dispoziția de șantier pentru consolidarea turlei mari.
Lucrările au fost foarte dificile. S-au făcut stâlpi din fier armat, legați cu ancore chimice de centurile de beton existente și apoi s-a turnat beton. Petru că zidul turlei mari este făcut din două zidării, apropiate între ele, nu se putea turna betonul cu pompa de la cifă, deoarece presiunea ar fi împins pe interiorul bisericii partea interioară de zid. Astfel s-a urcat și turnat la mână tot betonul, 9 m cubi, în mai multe reprize. Abia în a doua parte s-a folosit o pompă ce urca fără presiune prea mare betonul până acolo sus, la 25-30 de metri înălțime. Apoi s-a tencuit din nou, adăugându-se o cămășuială din plasă tip stm.
Lucrările au continuat cu refacerea totală a învelitorii: s-a desfăcut și refăcut total tabla, șarpanta și astereala; s-a pus tablă de cupru, peste tot păstrându-se vechile forme și modele. S-a chimbat paratrăsnetul. S-au vopsit cu o vopsea specială crucile din vârful turlelor. S-a continuat cu decopertare tencuielilor până la cărămidă și refacerea unei noi tencuieli, păstrându-se întru totul modelele glafurilor existente.
Din păcate nici firma Renovart nu a făcut față cerințelor lucrării. Apar neînțelegeri și nemulțumiri. Se ajunge la necesitatea rezilierii Contractului dintre Parohie și această firmă, reziliere materializată printr-o Convenție de reziliere a contractului și printr-un proces verbal de recepție a stadiului lucrărilor.
Astfel lucrările se opresc, din păcate. Se caută altă firmă care să continuie  execuția acestora. Parohia se găsea în situația că avea fonduri pentru lucrări, dar nu avea o firmă serioasă cu care să lucreze. Problema era că Parohia punea o condiție care pe firmele mari nu le avantaja: pentru a face economie și a controla cheltuielile, impunea ca materialele să le cumpere direct Parohia, nu să le achiziționeze firma de construcții.
Abia la sfârșitul anului 2007 are loc o nouă licitație pentru executarea lucrărilor ramase de efectuat. Câștigă firma SC MD Constructor SRL, care se angajează ca la venirea căldurii, în 2008, să reînceapă lucrările.
Astfel în anul 2008 s-a efectuat o bună parte din totalul lucrărilor, dar cu multe piedici și zbateri pentru preotul paroh Ion Grădincea, cel care s-a ocupat direct și cu multă trudă de toate aceste. Pentru că, în situația de față, el avea de dus o mare luptă pe două fronturi: mai întâi era aceea de a descoperi mereu resurse financiare pentru susținerea lucrărilor, iar pe de altă parte era mereu grija ca lucrările să fie executate corect, din punct de vedere tehnic, în același timp să asigurându-se de o bună relație între lucrările executate și buna lor remunerație. A avut alături pentru acestea pe cei doi preoți conslujitori și Consiliul parohial. Iar pentru al doilea front pe dirigintele de șantier și alți ingineri de specialitate apropiați bisericii, de la care a fost nevoit să învețe multe din tainele lucrărilor în construcții.
În primăvara anului 2008 se reiau lucrările. De data aceasta Dumnezeu a rândut ca firma SC MD Constructor SRL, condusă de domnul inginer Dan Mihăilă, să aibă muncitori calificați și serioși, cu care să se facă treabă repede și bine. Se continuă decopertarea și refacerea tencuielilor, se înlocuiesc vechile ferestre din fier, punându-se ferestre PVC cu geam termopan, geam care a fost prelucrat și colorat de un pictor, păstrându-se vechile culori și forme. Pe exterior se aplică culoarea finală, alb, cu o culoare de contrast, crem, pe arcade, după ce au fost consultați mai mulți arhitecți pentru alegerea acestora.
S-au făcut, deasemenea, lucrări de consolidare prin injectări cu soluții speciale ce au fost injectate în fisurile mai pronunțate, atât la turla mare cât și în restul zidurilor bisericii.
În privința resurselor financiare trebuie menționat ca alături de donația făcută de George Becali, s-au adăugat sumele strânse de biserică din veniturile acesteia, din vânzarea de colportaj și mai ales a lumânarilor de cult (a avut loc scumpirea lumânarilor între timp, hotărâtă de Arhiepiscopia Bucureștilor; la data scumpirii, biserica avea achizitionată și plătită o mare cantitate de lumânări). La acestea se adaugă donațiile făcute de enoriașii parohiei noastre, donații care au susținut, împreună cu celelalte fonduri, lucrările de la biserica noastră. În vara anului 2008 s-a primit, deasemenea, sus’inere financiară și de la Primăria Sectorului 5, prin bunăvoința Domnului Primar Daniel Marian Vanghelie.
Tot anul 2008 s-a lucrat cu spor. În septembrie s-au terminat resursele financiare. Parohia era pe punctul de a opri lucrările. În această situație Primăria Sectorului 5 promite o nouă tranșă de bani. Firma constructoare înțelege situația, dar preferă să continuie lucrările chiar și numai pe promisiunea că Primăria va vira suma promisă. Astfel se lucrează pînă aproape la Crăciun, rămânând restante către firma constructoare facturile pe lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2008. Acum se înțelege seriozitatea și responsabilitatea domnului inginer Dan Mihăilă, patronul firmei constructoare, care a continuat lucrarea chiar și în aceste condiții. Între timp banii de la Primărie nu au mai intrat, a venit criza financiară, iar Parohia s-a străduit din răsputeri să achite facturile restante. Abia la jumătetea anului 2009 s-a reușit achitarea tuturor restanțelor, după ce parohul Ion Grădincea a făcut tot ce a fost posibil pentru aceasta.
La sfârșitul anului 2008 lucrările erau aproape terminate. Mai erau de executat următoarele lucrări: finisarea soclului, de la cota zero până la cota 1,50 m, terminarea trotuarului din jurul bisericii,  refacerea totală a scărilor, atât cele de la intrare (ce urmeză a fi acoperite cu granit), cât şi cele trei mai mici, consolidarea scărilor din turla de la clopot,  consolidarea turlelor mici pe interior, injectări cu solutii speciale în zonele cu fisuri majore din zidurile bisericii, consolidarea peretelui dinspre vest printr-o grindă susţinută de coloane, ingropate în zid.
Cu aceste lucrări biserica intră în anul 2010, când aceste lucrări vor continua.
În cursul anului 2009 biserica a primit sume substanțiale pentru continuarea lucrărilor.
În anul 2008 a fost întocmit și aprobat Proiectul pentru restaurarea picturii interioare a bisericii, proiect pe care nădăjduim să-l punem în practică începând cu a doua jumătate a anului 2010, când sperăm să începem restaurarea picturii interioare a bisericii.
În cursul anului 2009 au fost întocmite și aprobate și următoarele proiecte: Proiectul pentru realizarea unui sistem modern de incălzire prin pardoseală şi cu radiatoare. Încălzirea se făcea prin două sobe de teracotă pe gaz. Proiectul pentru o nouă instalaţie de gaze și Proiectul pentru o nouă instalație electrică.
Astfel, în 2009 nu s-a lucrat efectiv nimic, dar nici nu s-a stat: s-au plătit datoriile restante din anul precedent, s-au făcut demersuri substanțiale pentru identificarea de resurse financiare, demersuri încununate cu succes, s-au întocmit și aprobat proiectele amintite pentru încălzire, gaze și electric.
Cu ajutorul lui Dumnezeu așteptăm să treacă această iarnă foarte grea pentru a relua toate lucrările, inclusiv realizarea unei instalații de încălzit în pardoseală. Pentru aceasta era nevoie și de o nouă pardoseală, din marmură.
În anul 2010, având resurse financiare importante, s-au efectuat lucrările care mai erau de executat pentru terminarea totală a reparațiilor. Astfel, s-a terminat finisarea soclului, de la cota zero până la cota 1,50 m, s-a terminat trotuarul din jurul bisericii, s-au refăcut total scările, atât cele de la intrare (care au fost turnate din nou, consolidată fundația ce susține porticul și apoi acoperit totul cu granit), cât şi cele trei mai mici, consolidarea scărilor din turla de la clopot, consolidarea turlelor mici pe interior, injectări cu solutii speciale în zonele cu fisuri majore din zidurile bisericii (în special la peretele dinspre vest), consolidarea peretelui dinspre vest prin mai multe grinzi din beton, îngropate în zid, (cf Dispozițiilor de șantier ale inginerului de rezistență, dl Aurel. Grigoraș). Putem aminti că timp de mai bine de o lună slujbele religioase s-au oficiat afară, pe scările din fața bisericii.
În paralel s-a făcut licitație și s-a realizat, de către firma Profesional Electric SRL, o nouă instalație electrică din biserică.
Însă, cea mai de seamă realizare poate fi considerată instalația de încălzire prin pardoseală, lucrare efectuată de firma Pro Instal Grup, (câștigătoarea licitației), coordonată de dl Cătălin Lăzărescu, rezolvându-se astfel problema încălzirii în biserică.
Legat de această lucrare, s-a făcut și o nouă pardoseală, din marmură de Rușchița, achiziționață de la Titan Mar, care au făcut cea mai bună ofertă pentru acest produs și au prezentat garanția unui produs de calitate din punct de vedere tehnic. S-a lucrat mult la stereotomia pentru pardoseală; ideea de bază a fost dată de dl arhitect Barbu Bujor și apoi continuată de dl arhitect Adrian Popescu de la West Group Architecture. Lucrarea a fost făcută de o echipă de pietrari ai firmei constructoare, MD Constructor, în frunte cu dl Ion Găină. Tot ei au realizat în marmură atât scările de la sfântul Altar, păstrânduli-se forma inițială, cât și scările de acces în biserică, din granit, cu rampa pentru persoanele cu handicap. În privința rampei, trebuie să menționăm că ideea arhitecturală a fost dată tot de dl arhitect Adrian Popescu și de alți colegi ai săi de la West Group Architecture.
Tot în cursul anului 2010 s-au întocmit și apoi realizat și următoarele proiecte:
– Proiect pentru realizarea unei instalații de răcire, ventilare și încălzire în biserică. Prin acesta se va asigura un plus de căldură pe timpul iernii, răcoare vara și ventilarea continuă a bisericii, pentru a nu se face condens. Constă în montarea în podul bisericii a unei instalații performante care va sufla aerul prin niște tuburi de la nivelul Cafasului și îl va trage afară prin alte tuburi. Selecția pentru execuție a fost câștigată de firma Pro Instal Grup, coordonată de dl Cătălin Lăzărescu, cei care au făcut și instalația de încălzire prin pardoseală.
– Proiect pentru reparația și modificarea acoperișului Aghiazmatarului din curtea bisericii, lucrare realizată ulterior.
O mețiune specială trebuie făcută cu privire la înlocuirea multor elemente din lemn din biserică. Este vorba de: două dulapuri mari, trei mici și cel de la Proscomidiar, toate din Sfântul Altar, un perete din lemn care desparte Sfântul Altar de ușa de ieșire din Sfântul Altar și de spațiul practic dinspre sud, Pangarul, ușile principale de la intrare (atât cele de acces, cât și un alt rând de uși ușoare, care protejează de frig, respectiv de căldură vara), cele trei uși laterale, deasupra cărora s-au confecțoinat copertine protectoare, ușile ce despart pridvorul de spațiul din dreapta și din stânga, confecționarea unui vas pentru Aghiazmă, iconostase noi: la Domnul Hristos, Axionița și două laterale, pentru două icoane vechi cu Maica Domnului și cu Sfântului Spiridon, două iconostase noi pentru pridvorul bisericii.
Toate acestea sunt făcute de firma DG Masiv Expert, coordonată de dl Dan Silviu Constantin. Sunt confecționate din lemn de stejar uscat. Peste tot s-a preluat tema arhitecturală a ușilor vechi, model ce se păstrează întru-totul la noile lucrări. Ușile de la intrarea principală sunt din lemn de stejar triplu stratificat, în două canate, cu feronerie profesională, Hȁfele, adusă din Germania. Pangarul, la fel din lemn de stejar, cu modelul de la ușile de la intrare, a fost proiectat de dl arhitect Barbu Bujor și donat de familia Maria-Alessia, Gina și Marian-Cornel Capotă. Pentru a proteja cele trei uși laterale s-au confecționat și s-au montat copertine din lemn, care să protejeze de soare și ploaie ușile.
Un ultim aspect care necesită evidențiat este începerea restaurării picturii bisericii noastre. Mai întâi trebuie menționat că s-au respectat procedurile de licitație impuse de Centrul Eparhial, în urma cărora a fost ales și aprobat să execute această lucrare dl Cătălin Palamariu, pictor restaurator monumente istorice. El este însoțit de un colectiv de pictori restauratori format din dl Dan Mihail Ivanovici și dl Valentin Tănasă.

Restaurarea picturii
După încheierea lucrărilor de reparaţii şi consolodare făcute la biserica noastră a început şi restaurarea picturii. Pictura este o lucrare valoroasă, foarte apreciată de-a lungul timpului atăt de specialişti cât şi de credincioşii care intră în această măreaţă biserică.
Lucrările au început ăn septembrie 2010 şi s-au terminat în vara anului 2012.
1. Starea de conservare.
Pictura murala executata de pictorul Ghita Popescu la inceputul anilor 50 are niste caracteristici distinctive. Este executata intr-adevar in tehnica a fresco, dar datorita perioadei istorice neprielnice are un strat pictural foarte sarac in pigment. Formula folosita de pictor este reusita din punct de vedere estetic si tehnic, insa ofera si aceasta informatie importanta: in acei ani a fost o minune ca cineva a putut picta o biserica de aceste dimensiuni, stiuta fiind pozitia autoritatilor comuniste fata de Biserica. Revenind la detaliile tehnice, de executie, lipsa evidenta a mijloacelor materiale a pictorului, l-a obligat la o rezolvare cerebrala: s-a concentrat pe compozitia generala a intregii picturi, nu a pus pret pe detalii (cum ar fi portrete si drapaje ), si pentru a crea muzicalitate si ritm, a punctat cu anumite culori mai evidente cum ar fi rosul, ocrul deschis sau verdele intr-o mare de culori pamantii, de laviuri transparente foarte temperate. Aproape ca te miri ca si-a permis sa foloseasca  pe alocuri un rosu curat.
Se pot observa usor trei etape de lucru: prima este sus in turla unde am gasit niste vesminte de o frumusete de-a dreptul clasica (cu siguranta acolo a colaborat un ucenic foarte talentat ). A doua etapa se intalneste in jumatatea  superioara a Bisericii unde portretele si fondul ornamentelor sunt diferite de jumatatea inferioara. A treia etapa se afla in partea inferioara a bisericii si se distinge prin prezenta unor portrete diferite executate evident de o alta mana.
Ca si tipuri de degradari avem:
– lacune ale stratului de tencuiala pana la zidarie ( in toate glafurile ferestrelor, in zonele unde s-au facut facut interventii de consolidare a structurii de rezistenta si in turla)
– fisuri ale stratului de tencuiala datorate cutremurelor precedente ( pe peretii verticali si in turla)
– desprinderi ale stratului de tencuiala si burduseli (pe suprafete mari in turla si intamplator in bolti si arce)
– un strat de murdarie ancrasata ce cuprinde gudroane si depuneri de praf atmosferic pe toata suprafata picturii
– repictari cu culori de apa si un liant puternic (probabil aracet sau dispersie de caseinat de calciu) pe 80% din suprafata totala a picturii. Acestea sunt de diverse grosimi pana la straturi suprapuse si volum
– eroziuni ale stratului de culoare datorate spalarilor precedente sau a contactului cu diverse obiecte dure (mai ales in partea de jos a picturii)
– exfolieri ale stratului de culoare datorate tehnicii defectuoase, diferentelor de temperatura sau migrarii eflorescentelor saline
– migrari de eflorescente saline si eflorescente saline pietrificate in partea superioara a boltii si in turla
Un caz special il constituie turla. Aici starea de conservare a picturii se afla intr-o stare deplorabila. Doar printr-o minune bucatile de reparatii de tencuiala nu s-au desprins sa cada pana la inceperea lucrarilor. In primul rand trebuie stiut ca intreaga turla este construita pe o retea de cercuri suprapuse de cercuri legate intre ele de stalpi de beton pozitionati la mijlocul distantei dintre ferestre. Restul zidului fiind umplut cu o zidarie extrem de friabila din caramizi goale. Datorita materialelor care s-au comportat diferit la vibratii in urma cutremurului din 1977 s-au desprins bucati mari din tencuiala de pe suprafetele de beton iar in rest s-au produs fisuri considerabile. Imediat dupa cutremur ele au fost chituite necorespunzator cu un mortar pe baza de ciment. Acesta s-a aderat slab la suprafetele de beton ale structurii si s-au desprins la randul lor sa cada. Astfel ca noi am gasit o turla puternic afectata, cu supraqfete mari de desprinderi de tencuieli groase uneri si de 6 – 8 cm. Restul suprafetei prezenta o retea complicata de fisuri si burduseli. Peste toate straturile de repictare si de murdarie completau tamboul derizoriu.
Diferita de starea generala a picturii este cea din holul de la intrare (pe peretii de sud, nord, vest si tavan), precum si pictura din cafas. Aici intalnim o pictura de o factura naiva si mult mai noua. Este executata in tehnica al secco cu niste culori inchise, cu iconografie nepotrivita si slaba din punct de vedere estetic. Tencuiala este una din var si nisip. Stratul de murdarie ancrasata este inseparabil de cel de culoare. Diverse lacune intalnim mai ales in cafas.
2. Operatiuni de conservare- restaurare efectuate la pictura murala.
Pe tot parcursul lucrarilor de restaurare a fost facuta documentatie fotografica.
– S-a asigurat asistenta tehnica a lucrarilor de consolidare a structurii Bisericii. Aceasta a constat in asigurarea suprafetelor aflate in pericol de a fi acoperite cu scurgeri de ciment din gurile de injectare sau din fisurile preexistente in tencuiala.
– Au fost indepartate chituirile necorespunzatoare: cele care se suprapun peste original, cele care nu respecta caracterul planeitatii intonacoului sau cele care contineau materiale inadecvate (ipsos sau ciment).
– S-au indepartat de pe suprafata picturii urmele de scurgeri de ciment rezultate in urma injectarilor in structura sau facing-ul aplicat in vederea izolarii suprafetei picturale.
– Toate lacunele stratului de tencuiala au fost curatate, fixate cu primal e330 in concentratie de 15%, au fost tivite marginile desprinse, iar mai apoi au fost chituite cu mortar pe baza de var si nisip, in mai multe straturi pentru a evita desprinderile sau fisurile. Chituirile au fost facute pana la marginea lacunei si respectandu-se caracterul suprafetei originale. S-a folosit in numar mare inserarea de fragmente de caramida in mortarul chituirilor de mari dimensiuni pentru a se evita aparitia fisurilor si a se reduce si greutatea materialului introdus in opera.
– Fisurile stratului de tencuiala au fost injectate cu PLM-a iar mai apoi au fost chituite cu mortar de nisip si var sau cu chit de PLM (in cazul celor foarte mici).
– S-a facut examen acustic amanuntit la intreaga suprafata de pictura si s-au facut injectari in desprinderile dintre tencuiala si zidarie. Acolo unde a fost nevoie s-au facut propte. Injectarile s-au facut cu Primal ac33 sau PLM-a.
– Curatarea s-a facut pe intreaga suprafata de fresca, exceptie facand martorii lasati. S-a intervenit in etape: prima data s-a indepartat praful si panzele de paienjeni, apoi s-a curatat murdaria ancrasata (de obicei murdaria a fost indeparatata si ea in etape). S-au folosit solutii de carbonat de amoniu si EDTA  in diferite concentratii. A fost nevoie de apa curenta si guri de scurgere a apelor reziduale pe schele, deoarece s-a folosit foarte multa apa pentru indepartarea murdariei.
 O cantitate impresionanta de repictari ( aproximativ 80% din suprafata totala) a condus la un alt tip de curatari, speciale, pentru indepartarea culorii cu liant al secco. S-a lucrat cu grija pantru a nu se distruge pictura originala. Aceste repictari au fost asezate in straturi succesive in partea de jos a Bisericii, adica pe intreaga draperie si pe fondul (pamant) al primului registru . Aici s-au facut cele mai mari eforturi pentru indepartarea lor. Sau folosit solutii cu o concentratie mai mare, aplicate in srtaturi repetate.
– Intreaga suprafata picturala a fost fixata cu o solutie de primal e330 in proportie de 2% in alcool izopropilic. Fixarea s-a facut prin pensulare.
– Eroziunile stratului de culoare au fost integrate cromatic cu culori pe baza de apa in tehnica velatura si ritocco. S-au respectat tonurile originale si s-a evitat introducerea de nuante mai inchise sau mai puternice.
 Exfolierile stratului de culoare au fost integrate cromatic prin tehnica velatura si ritocco cu culori pe baza de apa.
– Lacunele chituite au fost integrate cu culori reversibile in tehnica tratteggio, o tehnica de integrare distinctiva, pentru a nu fi confundate cu pictura originala. Aceasta tehnica consta intr-o retea de hasuri verticale, compusa din culori primare, care impreuna dau iluzia unui camp uniform. De aproape se observa diferenta de textura care marcheaza un suport nou.
– S-au refacut poleiturile acolo unde acestea erau distruse datorita in principal oxidarii eccesive. Acestea au fost vernisate cu shellac pentru a se evita o noua oxidare.
– In anumite zone au fost lasati martori pentru documentatia urmatoarelor restaurari ce vor avea loc peste zeci de ani. Acesti martori vorbesc despre amprenta trecerii timpului peste monument si vor avea valoare istorica si documentara.

3. Operatiuni efectuate in turla, acolo unde s-a intalnit o situatie speciala:
– S-au indepartat toate chituirile pe baza de ciment care s-au intalnit pe o suprafata de aproximativ 25% din intreaga pictura. Aceasta s-a facut cu mare grija, evitandu-se accidentele si respectandu-se normele de protectia muncii, la o inaltime de aproximativ 25m. Aceste chituiri aveau grosimi de pana la 8cm si greutati considerabile.
– S-a restabilit coeziunea extrem de afectata a zidariei dintre stalpii si inelele de beton armat ale turlei. Deoarece aveam de a face cu o zidarie dubla cu gol la mijloc si unde caramizile erau de asemenea goale, am folosit si spuma poliuretanica pentru obturarea golurilor fara a ingreuna zidul subred.
– Marginile fragmentelor originale au fost fixate cu hartie japoneza si CMC pentru a se evita desprinderile accidentale.
– S-au supravegheat lucrarile de consolidare propuse de inginerul de structura.
– S-au facut chituiri ale lacunelor, folosinduse pe suprafete mari insertiile de fragmente de caramida, pentru a usura greutatea totala a interventiei in opera. S-a folosit si primalul ac33 la prepararea mortarului de var si nisip, pentru o mai buna aderenta la stalpii de beton. De asemenea s-a aplicat cu dibluri si holtsuruburi inoxidabile plasa de rabitz pe toate suprafetele de ciment, pentru o mai buna priza a mortarului. Aceasta plasa nu a fost aplicata si pe peretele de caramida.
– Intre suprafetele de ciment si plasa de rabitz si cele de caramida obturata cu spuma poliuretanica, s-au asezat regle de pleziglas care sa le separe. Astfel chituirii i s-a creat o fisura controlata care in cazul unor vibratii datorate unui eventual cutremur, sa nu creeze desprinderi masive datorate comportamentului foarte diferit al materialelor constructiei.
– Aceste chituiri de proportii foarte mari au fost integrate cu metoda velatura, pastrandu-se o diferenta mica de ton, care sa le face distincte de aproape. Am considerat a nu fi necesara folosirea tehnicii tratteggio la o inaltime de 25m si pe suprafete foarte mari.
4. Operatiuni efectuate in cafas si in pridvor pe peretii de de sud, vest si de nord, precum si pe plafoane.
– S-au facut prospectii pentru a se vedea natura si estetica suprafetelor pictate si s-a constatat provenienta ulterioara, tehnica defectuasa si mai ales lipsa de valoare estetica a acestei picturi.
 A fost indepartata si martelata suprafata de tencuiala in vederea prepararii pentru pictura in tehnica a fresco.
– S-a executat o pictura in tehnica a fresco avandu-se in vedere spatiul liturgic ca si rezolvare a compozitiei.
Astfel, după efectuarea acestor lucrări se prezintă o pictură minunată, care încântă ochiul şi îndeamnă la rugăciune şi meditaţie duhovnicească.

RESTAURAREA CATAPETESMEI

Întru-cât, cu ajutorul lui Dumnezeu, am terminat lucrările de restaurare a picturii bisericii noastre (vezi secţiunea separată „Restaurarea picturii”), am început şi restaurarea Catapetesmei.
În Catapeteasmă avem pictură în tempera pe blaturi de lemn – semnate Belizarie, icoane împărăteşti ferecate în metal, aplice de metal pe icone, Sfinţii Arhangheli de pe uşile diaconeşti. Toate acestea au mai fost restaurate cel putin o dată, toate fondurile au fost refăcute cu bronz şi Schlagmetall, icoane Prăznicare prezintă repictări în proporţie de 30%, icoanele au fost vernisate în picioare şi verniul s-a scurs, lasând urme groase şi murdare. Prezintă rosături şi îngrăşări ale unor suprafeţe – datorate credincioşilor.
În aceste condiţii se propune:
1. Demontarea – scoaterea iconelor mobile, în afara Sf. Cruci şi a moleniilor pentru care se va face schela şi vor fi făcute :”locco” – concomitent se va trata şi scheletul cu PER –  XIL (anticarii şi dezinfectant) – eventual o relăcuire.
2. Consolidarea eventualelor desprinderi de strat pictural.
3. Solubilizarea şi îndepărtarea depunerilor aderente de pe suprafaţa stratului pictural (murdării).
4. Solubilizarea şi îndepartarea depunerilor aderente de materii grase, provenite de la atingeri repetate cu mâna şi gura.
5. Îndepărtarea vernilului gros, îmbătranit şi afumat.
6. Îndepartarea repictărilor de pe suprafeţele originale.
7. Îndepărtarea bronzului şi a Schlagmetallului din fonduri şi recuperarea eventuală a scrisului original.
8. Operaţii de prezentare artistică (reintregare cromatică).
9. Demontarea si tratarea (mai ales a spatelui) îmbracaminţilor metalice si remontarea lor pe icoane.
10. Vernisarea icoanelor în doua straturi – Damar si Schellack, ca protecţie.
11. Remontare tâmplă.
12. Îndepărtarea sistemului electric cu beculeţe.
13. Relăcuirea eventual a scheletului tâmplei şi aplicarea unui strat de foiţă de aur pe ornamentele acesteia.
14. Poleirea cu aur şi toate operaţiunile adiacente.
În acest fel şi catapeteasma se va integra complet în ambianţa interioară creată de pictura recent restaurată, transformând astfel biserica noastră în una din cele mai mari, mai plăcute şi mai atrăgătoare biserici din Bucureşti.
Ambianţa plăcută şi îmbietoare pentru spiritul ortodox este dată şi de celelalte elemente interioare ale bisericii noastre care se adaugă picturii şi catapetesmei nou restaurate: noua pardoseală din marmură, iconostasele toate recent sculptate, multe flori, liniştea şi buna rânduială (ordinea) care se găsesc aici.
Acestea toate se adaugă slujbelor frumoase şi întregii activităţii preoţilor acestei biserici.

Lasa un comentariu